N-ar fi rău să-ţi schimbi perspectiva!
RO FR EN
 
Oamenii Rareşului  |  Organigrama  |  Istoric  |  Ştiri şi publicaţii  |  Arhivă
COMPUTERSCIENCEWHY.net
 
Curriculum  |  Competiţii şi examene  |  Proiecte  |  Parteneriate  |  De prin Rareş
RARESiKIDS
infolight®

motor de căutare

(beta)

info
 
   De prin Rareş  Cluburi şi trupe artistice  Cover My Eyes  


cautarestart
Teen-Act   ::   Cover My Eyes

„Cover My Eyes“

Andrada  Câmpeanu (12B)
andrada.campeanu@cnpetrurares.ro

Când vorbim despre rock şi rockeri ne gândim imediat la o muzică mai specială şi la nişte băieţi şi fete la fel de speciali. Asta, pentru că rockul nu e numai muzică. Rockul este o stare, este atitudine socială şi politică, este un mod de viaţă. Rockul este un strigăt de revoltă.

Rockul nu poate fi încadrat într-o banală definiţie. Cei care au trăit în anii de efervescenţă ai acestuia înţeleg. Rockul este mai presus de muzică, el este acela care a mobilizat o întreagă generaţie împotriva constrângerilor de tot felul, împotriva tabu-urilor care dominau civilizaţia postbelică. Muzica fiind un limbaj direct, fără bariere lingvistice, uşor de înţeles, a fost mijlocul ideal de transmitere a mesajelor generaţiei rock. Principalul mesaj al acestei generaţii a fost PROTESTUL, care nu era anarhic ci dimpotrivă avea ţinte precise: războiul din Vietnam, tabu-urile sexuale etc. Sloganele definitorii ale epocii erau „make Love not War“, „Women Liberation“. Relaţia rockului cu Dumezeu a fost una normală, în nici un caz artiştii epocii nu au respins divinitatea. Dimpotriva au căutat să şi-o apropie printr-un demers specific mentalitaţii lor. Să nu uităm că o lucrare de referinţă a anilor respectivi se numeşte „Jesus Christ Superstar“ în care au cântat cei mai duri rockeri ai timpului fără să denigreze sau să ia în derâdere ideea de Dumnezeu. Ba dimpotrivă, opera respectivă, pentru că operă este, redă într-o maniera specifică rock tragismul calvarului lui Cristos, cu rezultate excepţionale, cel mai vizibil fiind acela de reîntoarcere a tinerei generaţii spre Biserică. Un alt aspect relevant este acela că însăşi Biserica a apreciat acest demers şi l-a utilizat în mod frecvent pentru întoarcerea tinerilor în lumea ideilor din deşertul materialismului marxist.

Unora poate li se pare ciudat acest gen de muzică pentru că nu o înţeleg sau pentru că pur şi simplu resping ceea ce nu cunosc şi nu înţeleg. Găsim în rock linii melodice deosebite, de mare rafinament, aranjamente orchestrale, dar şi improvizaţii care de cele mai multe ori chiar sunt reuşite. Rockul este unul dintre puţinele stiluri de muzică care reuşeşte să mai transmită un mesaj. Versurile sunt îndrăzneţe, uneori chiar violente:

„Perverse sentimente îmi macină prezentul
perfuziile mentale s-au rupt şi ţipă viermii care rod pe dinăuntru
Să stau? sau vreau mişcare? Nu mai suport minciuni liniştitoare
Voi nu vedeti, nimic nu s-a shimbat
Social, politic, totul este mat
Situaţia se împute, sistemul iar ne trage plasă
Dar sunteţi ignoranţi, aproape că nu vă pasă
Pierduţi în universuri mute vă consolaţi că-i bine
Nu mai există în ţara asta
Nici oameni curajoşi şi nici respect de sine.
Când mulţi trăiesc doar fiindcă aerul e-al tuturor
Furia creşte, se îndreaptă împotriva lor
Şi încet, încet va începe lupta cruntă
Şi se va termina cu maceluri multe
Guvernul ne arunca praf în ochi - suntem în tranziţie
Iar la nevoie sunt folosite
Taburi si bastoane de poliţie ceasul se apropie
Veţi fi vânduţi şi cumpăraţi
Preţul va creşte dar să rezistaţi
Atacul psihologic va deveni abuz
Iar ca să reuşiţi aveţi nevoie de un:
IMPLANT PENTRU REFUZ“

Rockul se face cu instrumente şi voci adevărate, nu cu ajutorul calculatorului. Rockul are nevoie de spaţiu şi de aer. Rockul are nevoie de mişcare şi de natură. Rockul are nevoie de simplitate. Rockul are nevoie de libertate şi adevăr. Rockul e viu şi adevărat.

Rockul urăşte micimea, rigorile unor tipare, uniformitatea şi complexitatea inutilă.

Pe rockerul adevărat nu-l caracterizează un tricou sau alte accesorii vestimentare, ci muzica adevărată, atitudinea, devotamentul. Rockerul va fi alături de cel care-l înţelege, îl va dispreţui pe cel nedrept şi-l va ignora pe cel snob şi fără valoare. Rockerul adevărat are filozofia lui de viaţă; e simplu, direct, fără prejudecăţi.

Pe rockerul adevărat îl vei găsi concertând pe mari scene ale lumii, în faţa a mii de spectatori, de obicei în aer liber, aşa cum îi place lui, la marile festivaluri, dar şi în grupuri restrînse, în intimitatea muzicii lui şi a prietenilor lui.

Eu nu sunt rocker, dar îmi place muzica. Aşa se face că am vrut să-i cunosc mai bine şi pe rockeri. Mi-am făcut prieteni şi le-am ascultat muzica. Şi cum în liceul nostru există o trupă rock am vrut să-i cunosc. Are un nume de o mare sensibilitate: „Cover My Eyes“. Şi au început să povestească:

„Trupa s-a înfiinţat în 2004 în Colegiul Naţional «Petru Rareş». A fost o coincidenţă. Ne-am întâlnit trei oameni pasionaţi de muzică sub acelaşi acoperiş. După ce a apărut prima compoziţie am început să ne punem problema vocalului. Asfel a intrat în trupă Luiza. Din nefericire, ea nu a avut ocazia să urce pe scenă alături de noi, din cauza unor probleme de sănătate, astfel încât a trebuit să organizăm o nouă preselecţie chiar cu două săptămâni înainte de primul concert.

Primul concert s-a desfăşurat în toamna anului 2004 în Sala de festivităţi a Colegiului Naţional «Petru Rareş». Am interpretat patru piese de-ale noastre şi un cover (Dream Theatre - Six o'clock). Atunci am avut-o ca solistă pe Iulia. Au mai urmat două concerte, unul pe terenul de sport al Colegiului Naţional «Petru Rareş» şi celălalt în clubul «Q 30». De asemenea, în noaptea Revelionului 2004-2005 am făcut o improvizaţie în centrul oraşului.

Andrei Popa, chitaristul trupei, a fost nevoit să ne părăsească, pentru a pleca la facultate. Din acel moment trupa a luat o pauză, urmând să revină într-o nouă componenţă acum patru luni: Andrei Danilov (chitară-bass), Petre Iftimie (chitară-solo), Dorin Ţapu (tobe), Nicu Brânzei (chitară ritmică) şi Nicoleta Majer (voce). De atunci am mai compus câteva piese şi am avut patru concerte. Ultimul a fost tot la Colegiul Naţional «Petru Rareş» când i-am avut în deschidere pe cei de la Morning Glory. Am constatat cu uimire că muzica noastră este acceptată şi apreciată.

Sperăm că în curând să mai susţinem un concert în curtea liceului pentru că ne face plăcere să cântăm pentru colegii noştri rareşopiteci. Pe viitor plănuim să cântăm şi la festivalurile din ţară.“

Succes colegilor noştri din trupa „Cover My Eyes“ şi să-i vedem cât mai curând alături de alte trupe de rock la marile festivaluri din ţară şi, de ce nu, şi din afară.

cautarestop
 

© 2005-2009 Colegiul Naţional „Petru Rareş“ - Piatra Neamţ. Toate drepturile rezervate.
 
Ora României este 04:07 iar tu vizitezi versiunea de noapte a site-ului C.N.P.R.!
 
nou pe 2006
 
Trimite-ne şi tu o fotografie!